Averea neta a romanilor a atins un maxim istoric in 2020, cand a inregistrat o crestere cu 6% fata de 2019, potrivit „Raportului asupra stabilitatii financiare”, publicat de Banca Nationala a Romaniei. Activele imobiliare au o pondere de 75% din totalul avutiei nete. In privinta banilor tinuti la banca, se observa o polarizare a averilor romanilor: numarul depozitelor de peste 100.000 de euro reprezinta 0,3% din totalul depozitelor, dar contin 22% din banii tinuti de romani in banci.
Anul trecut averea neta a populatiei din Romania a ajuns la 2.400 de miliarde de lei, potrivit datelor BNR.
Activele imobiliare reprezinta 1.800 de miliarde de lei (75%) din total, iar activele financiare nete 600 de miliarde de lei (25%). BNR precizeaza ca in cadrul activelor imobiliare au fost incluse doar imobilele, iar activele financiare nete reprezinta diferenta dintre activele financiare si pasivele financiare.
In 2019, potrivit graficului BNR, averea neta a populatiei din Romania a depasit 2.200 de miliarde de lei, ponderea cea mai mare fiind detinuta, de asemenea, de activele imobiliare.
„Rezistenta sectorului populatiei la socuri s-a imbunatatit considerabil comparativ cu situatia dinaintea crizei anterioare. Capacitatea populatiei de a face fata unor conditii nefavorabile este sporita si de consolidarea avutiei nete (crestere cu 6 la suta, decembrie 2020 fata de decembrie 2019), situandu-se la un maxim istoric, atat pe palierul detinerilor de active imobiliare, dar mai ales pe cel de active financiare, categoria din urma conferind un grad de lichiditate mai ridicat in contextul necesitatii acoperirii unor situatii neprevazute”, potrivit raportului BNR.
Banca Nationala a Romaniei apreciaza ca rezistenta sectorului populatiei la socuri este importanta in contextul pandemiei COVID-19 atat din punct de vedere macroeconomic, cat si din perspectiva stabilitatii financiare, intrucat capacitatea gospodariilor de a face fata socului afecteaza masura in care consumul se va diminua si probabilitatea ca debitorii sa inregistreze restante la plata datoriilor.
„Din acest punct de vedere, rezistenta sectorului populatiei s-a imbunatatit considerabil comparativ cu situatia dinaintea crizei financiare din anul 2008, in conditiile in care ponderea serviciului datoriei in venitul disponibil s-a diminuat. Aceasta dinamica a fost sustinuta, de la inceputul anului 2019, de evolutia robusta a pietei muncii si de masurile BNR cu privire la limitarea gradului maxim de indatorare in accesarea de imprumuturi de la institutiile de credit”, se precizeaza in raportul BNR.
Depozite bancare multe si mici
In ceea ce priveste avutia neta a populatiei, BNR arata ca activele imobiliare continua sa aiba o pondere majoritara (75%) pe fondul ratei ridicate de detinere a imobilelor (95,8%, conform Eurostat). Valoarea acestor active s-a majorat cu 4,8% in T4/2020 fata de T4/2019, pe fondul cresterii indicelui de pret imobiliar si al deprecierii monedei nationale, indicand rezilienta pietei imobiliare. Aceasta situatie se datoreaza in mare masura legislatiei care incurajeaza detinerea de active imobiliare mai degraba decat (re)investirea in activitati productive, noteaza BNR.
„Activele financiare reprezinta aproximativ 24 la suta din total, spre deosebire de zona euro, unde acestea reprezinta aproximativ 45 la suta din avutia populatiei, avand un ritm de crestere de 8,8 la suta pentru perioada analizata. Acest decalaj pune in evidenta capacitatea scazuta de a mobiliza capital intern si dependenta de atragerea capitalului strain. In structura, dintre activele financiare, sectorul populatiei isi manifesta predispozitia catre instrumente sigure, de tipul numerarului si depozitelor (reprezinta circa 39 la suta din total activelor financiare ale sectorului) fiind urmate de investitii de tipul pensiilor private”, se mentioneaza in raportul BNR.
Banca Nationala a Romaniei subliniaza ca dezvoltarea comportamentului de economisire a populatiei este reliefata si de ritmul real de crestere a depozitelor si a numerarului (14 la suta la decembrie 2020), acestea ajungand la 30 la suta din PIB, cea mai ridicata pondere din ultimii 14 ani. Cu toate acestea, documentul subliniaza polarizarea economisirii: conform datelor publicate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, doar 0,3% din depozite depasesc plafonul de garantare de 100.000 euro, acestea reprezentand 22% din totalul valoric. Ponderea acestora a inregistrat o tendinta ascendenta in ultimii ani, situandu-se la maximul ultimilor 10 ani, semnalizand o crestere a inegalitatii si o polarizare a averii populatiei.
„Indatorarea totala a populatiei si-a continuat trendul ascendent, insa ritmul de crestere a incetinit comparativ cu anul precendent (5,1 la suta in luna martie 2021 fata de martie 2020, comparativ cu 7,4 la suta in aceeasi perioada a anului precedent), situandu-se la valoarea de 172,5 miliarde lei. La baza evolutiei a stat majorarea cu 10 la suta a creditului ipotecar, pe cand soldul creditului de consum a fost stabil. Raportata la PIB, datoria totala a sectorului populatiei a crescut cu 0,9 puncte procentuale in luna martie 2021 fata de perioada similara din anul 2020, pe fondul declinului produsului intern brut in contextul situatiei provocate de pandemia COVID-19”, conform raportului BNR.
Creditele de consum au scazut
Banca Nationala a Romaniei apreciaza ca impunerea masurilor de restrictionare a miscarii incepand cu luna martie 2020, cat si incertitudinile legate de evolutiile viitoare ale veniturilor populatiei, coroborate cu un apetit la risc mai redus al bancilor, au influentat negativ fluxul de credit de consum nou in perioada T2 2020 – T1 2021, acesta situandu-se cu 20 la suta sub nivelul inregistrat la in aceeasi perioada a anului precedent. Acesti factori de influenta nu au fost resimtiti la fel de sever in cazul creditelor ipotecare, avand in vedere durata mai lunga necesara pentru aprobarea unui astfel de imprumut, cat si cererea relativ inelastica pentru achizitia de imobile.
Creditul ipotecar nou in perioada T2 2020 – T1 2021 a fost cu 7% mai mare fata de volumul acordat in T1 2019 – T1 2020, fiind sustinut de o crestere robusta a creditului ipotecar standard (+22%) ce a contrabalasat reducerea creditului nou oferit prin programul guvernamental Noua Casa (-32%).
