Toate judetele imbatranesc, indiferent de PIB-ul ridicat sau scazut, iar Braila nu face exceptie de la regula. Luam parte la un fenomen interesant, desi am tinde sa credem ca zonele mai bogate au o rata a decesului mai mica si atrag lucratori mai tineri din alte judete iar zonele sarace au o natalitate mai mare si ar trebui sa aiba o varsta medie mai redusa, realitatea contrazice aceasta aparenta.
Braila este unul dintre cele mai imbatranite judete din Romania, unde varsta medie a locuitorilor este de 45 de ani.
Imbatranirea populatiei determina autoritatile locale (ale caror venituri depind de incasarile din taxele si impozitele locale) sa gestioneze cu greutate presiunea fiscala asupra contribuabililor. Intr-un oras imbatranit, cum este Braila, nu poti creste taxele aplicate populatiei, lucru care determina Primaria sa taxeze suplimentar afacereile din zona.
Exista deja un decalaj de varsta imens intre judete. Daca Japonia are o varsta medie de 46,4 ani si o consideram cea mai imbatranita tara, in Romania avem judete care sunt la doar doi ani distanta, iar in ritmul in care populatia Romaniei imbatraneste in prezent, unele judete vor atinge in doar cativa ani media niponilor.
De cand varsta a devenit un criteriu tot mai important in stimularea preferintelor de vot, candidatii trebuie sa isi oferteze publicul tinta cu politici adaptate nevoilor acestuia.
Efecte posibile ale imbatranirii populatiei
Lipsa fortei de munca. O populatie care imbatraneste inseamna si un numar tot mai mic al populatiei active, un bazin de recrutare al fortei de munca tot mai mic care va pune presiune pe salarii sau va determina firmele sa ofere practici flexibile de lucru.
Cresterea taxelor pe munca. Romanii care vor fi in campul muncii ar putea fi taxati mai mult pentru ca Statul sa poata sustine o masa de pensionari aflata in crestere. Partea mai putin buna este ca un nivel mai ridicat de taxare are si consecinte in economie: descurajeaza munca si induce pesimism cu privire la decizia de a investi a antreprenorilor. Un sistem de impunere mai ridicat poate aduce si o scapare a productivitatii cu impact contractionist a ratei de crestere economica.
Cresterea cheltuielilor guvernamentale pentru asistenta medicala si pensii. Fiecare persoana care se pensionează creează un “gol” la bugetul Statului prin faptul ca taxele pe care le platea pe venit sunt mai mici (in general pensia este mai mai mica decat salariul iar la o rata constanta de impunere, Statul va incasa bani mai putini). Aceasta combinatie de cheltuieli mai mari ale bugetelor de pensii si venituri fiscale mai mici ar trebui sa fie o sursa de ingrijorare pentru guvernul actual, cat si pentru cele viitoare. Pentru ca pe termen mediu si lung, daca nu se intervine prin politici pro-nataliste, in lipsa unei consolidari bugetare eficiente, bugetul va avea serioase probleme de deficit.
Cresterea ratei de dependenta. Daca varsta de pensionare ramane fixa iar speranta de viata creste, numarul celor care se vor baza pe pensia Statului va creste, iar numarul celor activi în campul muncii (cei care asigura prin impozite si taxe veniturile la bugetele de pensii) va fi descrescator. Concluzia e elementara: acest lucru va duce inevitabil la rate de impozitare mai mari aplicate asupra unei forte de munca in scadere.
Schimbari structurale in economie. O crestere a numarului de pensionari va duce la dezvoltarea pietei de bunuri si servicii legate de persoanele in varsta (ingrijire la domiciliu, camine de batrani, produse pharma si de ingrijire personala).
