23.5 C
Brăila
marți, mai 24, 2022
AcasăSOCIALDe ce catolicii au Pastele mai devreme decat crestinii ortodocsi?

De ce catolicii au Pastele mai devreme decat crestinii ortodocsi?

Desi pare ciudat si poate ambiguu, exista o singura regula prin care se stabileste data Pastelui. Aceasta a fost stabilita chiar la primul sinod ecumenic din anul 325 de la Niceea. Ea suna asa:Sarbatoarea Invierii Domnului (popular Paste) va fi in prima zi de Duminica, dupa luna plina dupa echinoctiu de primavara.Deci cu alte cuvinte exista 3 coordonate majore:ziua de Duminica (ziua sfânta a crestinilor), un eveniment astronomic-luna plina-si echinoctiul de primavara-21 Martie. Asadar, niciodata Pastele nu poate fi inainte de 21 Martie. Apoi se asteapta prima luna plina si in prima duminica dupa acest eveniment se organizeaza sarbatoarea pascala.

Exista si o singura exceptie de la aceasta regula majora, si anume:Daca aceasta duminica se suprapune Pastelui evreiesc (14 Nisan – a saptea luna a anului ecleziastic si prima luna a anului civil in calendarul ebraic), sarbatoarea va fi mutata in duminica urmatoare.

Potrivit acestor reguli, destul de clare si stricte, nu ar trebui sa existe niciun fel de echivoc in a stabili aceasta data si totusi exista, pentru ca paradoxal cea mai stabila coordonata din aceasta regula este cea mai flexibila-data de 21 Martie. De ce? Pentru ca in practica bisericeasca exista nu un singur calendar, ci doua:cel iulian si cel gregorian.

Calendarul Iulian si Calendarul Gregorian

Calendarul iulian fost introdus de Iulius Cezar in 46 i.Hr. Acest tip de calendar a fost ales dupa consultari cu astronomul Sosigenes din Alexandria si a fost cel mai probabil calculat prin aproximarea anului tropic. Calendarul iulian are un an obisnuit de 365 de zile, impartit in 12 luni, cu un an bisect adaugat la fiecare patru ani, ceea ce face ca anul mediu sa aiba 365, 25 de zile. Acesta inlocuia un calendar roman cu mult mai neclar. Anul obisnuit in vechiul calendar roman era format din 12 luni cu 355 de zile. Periodic se mai adauga o luna suplimentara, Intercalaris, intre februarie si martie. Intercalaris era formata prin introducerea a 22 de zile inaintea ultimelor 5 zile ale lui februarie, creând astfel o luna de 27 de zile. Intercalaris incepea dupa o luna februarie trunchiata la 23 sau 24 de zile, efectul fiind un an de 377 sau 379 de zile. Undeva la 24 de ani aparea aceasta luna suplimentara, dar in practica lungimea anului era hotarâta de Pontifex Maximus.

Totusi calendarul introdus de Iulius Cezar avea o problema, mai bine zis o imperfectiune, de care se pare ca acesta era constient:era mai scurt cu 11 minute decât anul astronomic. Cu alte cuvinte, aceasta diferenta, vazuta ca minora in acel moment, ducea la acumularea unei zile diferenta in 128 de ani.

Crestinismul si Biserica s-au nascut când inca nu existau diferente intre calendarul astronomic si cel folosit la acel moment, cel iulian. Regula de care vorbeam mai sus a fost stabilita când diferenta abia daca era sesizabila, desi invatatii vremii atrageau atentia ca exista niste discrepante intre anul astronomic si cel calendaristic.

Dincolo de acest fapt, intre Bisericile din Orient si Biserica Romei, chiar inainte de Marea Schisma din 1054, existau niste diferente de calculare a Pastelui. Unii considerau echinoctiul pe 21 martie, altii pe 25. Cert este ca si dupa reglementarea echinoctiului pe o data fixa, la 21 Martie, s-a observat ca metodele de calcul folosite pentru aproximarea miscarilor soarelui si a lunii nu sunt tocmai exacte. In timp, utilizând aceste metode matematice, bisericile au inceput sa foloseasca un soare si o “luna” care nu mai corespundeau cu soarele si luna de pe cer. Divergentele dintre calcule si observatiile astronomice au fost corectate in unele cazuri, de exemplu prin trecerea la calendarul Gregorian.

Pentru a pune de acord anul calendaristic cu cel astronomic, la propunerea doctorului napolitan Aloysius Lilius, Papa Grigore al XIII-lea a decretat, la 24 februarie 1582, reforma calendarului. Noul calendar este cunoscut, de atunci, sub denumirea de calendarul gregorian.

Prima masura care trebuia luata era punerea in concordanta a ciclului astronomic cu ceea ce arata calendarul. Pentru a corecta eroarea acumulata in cele 13 secole care trecusera de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la stergerea a 10 zile din calendarul solar. Dupa ziua de 4 Octombrie 1582 a urmat ziua de 15 Octombrie. Totusi, aceasta masura s-a aplicat doar pentru bisericile din Occident:cea catolica si cele protestante.

Cel de-al doilea lucru si cel mai important din cadrul noului calendar a fost, pentru o aproximare mai buna-365, 2422 zile, a regulei urmatoare:Un an este bisect daca este divizibil cu 4, exceptând cazurile când este divizibil cu 100 fara a fi divizibil cu 400.Urmând aceasta regula durata medie a anului calendaristic este de 365, 2425 zile care este o aproximatie destul de buna.

Modificarea calendarului si regula de Paste

Calendarul iulian a ramas in uz in unele tari pâna in secolul XX si mai este folosit inca de mai multe biserici nationale ortodoxe. Totusi, la Conferinta interortodoxa de la Constantinopol din mai 1923, a fost propus un calendar iulian revizuit pentru a aduce Bisericile ortodoxe mai aproape de calendarul solar-laic folosit in intreaga lume. Acest calendar iulian revizuit seamana destul de mult cu cel gregorian, insa el a fost aprobat doar de o parte dintre Bisericile Otordoxe:Biserica Ortodoxa a Constantinopolului, Biserica Ortodoxa a Alexandriei, Biserica Ortodoxa a Antiohiei, Biserica Ortodoxa Greaca, Biserica Ortodoxa Cipriota, Biserica Ortodoxa Româna, Biserica Ortodoxa Poloneza si Biserica Ortodoxa Bulgara (in 1963). Discutiile din 1923 au insistat in primul rând pe libertatea de adoptare a acestei reviziuri a calendarului de catre fiecare biserica ortodoxa in parte când va crede de cuviinta. Din acest motiv in prezent mai sunt câteva biserici care nu au intrebat calendarul iulian  Biserica Ortodoxa a Ierusalimului, Biserica Ortodoxa Rusa, Biserica Ortodoxa Sârba, Biserica Ortodoxa Georgiana, Biserica Ortodoxa Ucrainiana si calendaristii vechi greci.

Un al doilea punct important in discutiile de la Constantinopol din 1923 a fost modalitatea de serbare a Pastelui. Faptul ca unele biserici au decis sa indrepte calendarul rapid ar fi dus la doua date de serbare a Pastelui in cadrul aceleiasi confesiuni. Din acest motiv s-a decis ca Pastele sa fie sarbatorit dupa calendarul iulian vechi pana in momentul in care ultima biserica ortodoxa va trece la noul calendar.

Vedem astfel cum modificari si reguli facute in urma cu sute de ani ne afecteaza si azi. De exemplu, ortodocsii romani serbeaza Craciunul odata cu romano-catolicii, pe calendarul gregorian (sau de stil nou), si Pastele dupa calendarul iulian nerevizuit, pe stil vechi, impreuna cu toate celelelalte Biserici Ortodoxe.

RELATED ARTICLES

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_imgspot_imgspot_imgspot_img
- Advertisement -spot_imgspot_imgspot_imgspot_img
- Advertisement -spot_img
- Advertisement -spot_img
- Advertisement -spot_img

Most Popular

Comentarii recente