Prima referire oficiala despre o manifestare teatrala la Braila, o consemneaza ziarul local „Mercur” in 1840. Nu se cunoaste exact anul constructiei acestui imobil dar din investigatiile facute rezulta ca tot din jurul anului 1840 dateaza si cladirea ce a purtat de-a lungul timpului denumiri ca: Teatrul Rally, Teatrul Regal, Teatrul Comunal (1919), Teatrul de stat Braila – Galati (1949), din 1969 primind numele marii artiste de sorginte braileana Maria Filotti. In anul 1860 in centrul orasului Braila sunt consemnate doua sali care posedau scene pentru teatru: cazinoul lui Nicoleto Armelini (situat pe locul unde ulterior s-a cladit hotelul Francez) si sala Rally actualul imobil unde se afla Teatrul “Maria Filotti”.
Destinatia initiala a cladirii a fost aceea de han. In jurul anului 1850, documentele amintesc de sala de teatru din Casa Rally, iar mai tarziu (in 1873) de sala pentru concerte Rally. Urmeaza o perioada bogata in reprezentatii teatrale sustinute de trupele de teatru ale lui Costache Halepliu, Mihail Pascaly, Fani Tardini, Costache si Iorgu Caragiale, Theodor Theodorini, Alexandru Davilla, Aristizza Romanescu, Matei Millo, Constantin Tanase. Pe tot parcursul secolului XIX, personalitati de prestigiu ale artei europene au oferit reprezentatii publicului brailean: Adelina Patti, Bianca Bianchini, sarah Bernhardt, Ernesto Rossi, Saliapin, George Enescu.
In 1895, proprietarii cladirii, George si Demostene Rally, s-au imprumutat de la Dumitru Ionescu, ipotecand imobilul si astfel datorita neplatii acesta a intrat in proprietatea lui Dumitru Ionescu.
Piata, numita initial dupa hramul bisericii Sfintii Arhangheli, a purtat apoi denumirea de Rally. Ianache Rally fusese primul proprietar al hanului de pe locul teatrului de astazi, care data din anii 1840 si care arsese la incendiul din 1859. Reconstruita, cladirea va cunoaste numeroase transformari, intrand in stapanirea lui Dumitru Ionescu, mare filantrop, care o va darui “comunei”. In 22 februarie 1900 noul proprietar a intrat in posesia cladirii , care se compunea: “din una cladire din zid masiv, invalita in table de fier, cu 3 etaje, avand in etajul de jos douasprezece pravalii mari si mici in fata pietei Sf. Arhangheli si Calea Regala, cu mai multe camere, insa in curte se afla doua sali de restaurant, cafenea si berarie, doua galerii, precum si o sala mare, atelier de tipografie si o gradina cu o cladire de zid si paianta cu scena pentru teatru, trei antreuri mari cu scari de marmora, la etajul de sus, avand dedesubt pivnite”. In continuare se mentioneaza ca la cel de-al doilea etaj se aflau “optsprezece camere mari si mici din care doua saloane mari pentru dans si unul pentru teatru cu loje si scena si alte mici camera, precum doua antreuri mari cu scari de marmora”, iar la etajul al treilea “sint inscrise douazeci si trei de camere din care nouasprezece pentru hotel, o sala lunga si doua antreuri iar din curte doua cladiri de zid, una invelita cu table de fier, in care se afla masina pentru instalatia de lumini electrce si una pentru tipografie invaluita in olane”. Aceasta era compozitia imobilului la trecerea dintre secole.
De atunci, Teatrul Rally, devenit Regal, dupa spectacolul dat in onarea M.S. Domnul Carol I in 1878, se va numi Comunal iar piata va primi numele donatorului – Dumitru Ionescu, asa cum dovedesc numeroase vederi, care, pe frontispiciul cladirii aveau inscris: ”Proprietatea Dumitru Ionescu”. Pentru merite deosebite ca “parinte al urbei” filantropului Dumitru Ionescu (cel care a inzestrat “comuna”, al carei primar a fost, cu numeroase valori) in octombrie 1909, Regele Carol I i-a conferit Ordinul “Coroana Romaniei” in grad de comandor.
Incepand cu 1949, aici functioneaza, cu caracter permanent, Teatrul de stat Maria Filotti.
Restaurarea cladirii (1980-1988), i-a avut ca arhitecti pe Viorel Oproescu, Doina Juncu si colectivul de artisti plastici condus de Virgil Mihaescu, distins pentru aceasta remarcabila opera cu Premiul Academiei, a adus numeroase imbunatatiri cu elemente de stucatura, pictura, vitralii si candelabre. Teatrul este prezentat cu mandrie tuturor personalitatilor romane si straine care poposesc in municipiu, monument arhitectonic inclus in albumul UNESCO.
