Insula Mare a Brailei (IMB) are, in medie, 60 km lungime si 20 km latime, cu o suprafata totala de 710 kilometri patrati. Dintre acestia, 681,3 km² (94,6% din suprafata Insulei Mari) sunt ocupate de terenuri agricole, din care 70,84 km² sunt irigate si protejate de un dig cu o lungime de 23,5 km. Pe insula exista doua comune, Marasu si Frecatei, care au aproximativ 5.000 de locuitori. Insula are 70.000 de hectare de teren arabil. Regimul comunist a desecat baltile existente pe insula si a construit diguri. Pentru asta, mii de detinuti politici au fost pusi sa munceasca zi lumina, atat vara cat si iarna, in conditii greu de imaginat. Multi dintre ei nu s-au mai intors vii din cele cinci asa-numite „lagare de reeducare” infiintate in insula, la Gradina, Lunca, Salcia, Stoienesti si Veche Stramba. La indiguirea Insulei au fost folositi inclusiv detinuti politici . Localnicii care au fost de fata la construirea digurilor, s-au ingrozit de grozaviile vazute acolo. In anii ’60, cand s-a dat in exploatare Intreprinderea Agricola de Stat (IAS) Insula Mare a Brailei terenul s-a dovedit a fi fertil, iar indiguirea a fost declarata un succes „al comunismului in Romania”. Ce-i drept, investitia a fost temeinic facuta, pe langa digurile de aparare fiind realizat un adevarat paienjenis de canale de irigatii, dubla de o uriasa retea subterana de tuburi de azbociment cu o lungime de 1.322 km. Mecanizarea a fost, insa, deficitara pe timpul regimului comunist. Din cauza lipsei de utilaje, productia de porumb ajungea sa se strice pe camp, deoarece nu era recoltata la timp. Brailenii isi amintesc cum erau scosi din fabrici si uzine, din scoli si licee, si erau dusi in IMB, in lunile octombrie, noiembrie sau chiar decembrie, la cules sau la depanusat de porumb.
