26 C
Brăila
joi, septembrie 29, 2022
AcasăAdministratieHanuri si hoteluri din Braila

Hanuri si hoteluri din Braila

Numarul mare de hanuri si hoteluri construite la Braila, dupa anui 1830, este un semn al prosperitatii economice a orasului, al traficului intens de marfuri si calatori.

            Cele mai importante dintre ele erau hanuri negustoresti care asigurau, prin programul lor, trei functii la fel de importante – gazduirea calatorilor, depozitarea marfurilor desfacerea lor – distribuite intr-o ordine consolidate de traditie: la subsol hrube si pivnite zidite (folosite ca depozite), la parter pravalii, iar la etaj camere de inchiriat. Printr-un gang boltit, asigurat de porti masive, se intra in curtea larga unde se aflau grajdul, sopronul pentru trasuri, fantana.

            Acest tip de han, ocupand o suprafafa mare de teren, la intersectia strazilor principale, a constituit pentru urbanismul Brailei prima incercare de monumentalizare a arhitecturii. Exemple concludente sunt: Hanul de Piatra (forma coltul Pietei Traian cu str. M.Eminescu), cumparat in 1830 de capitanul Valcov, Hanul Rally (aflat in capatul dinspre Piata Traian al strazii Mihai Eminescu), construit in jural anului 1840 si distrus de incendiu la 1859 si Hanul Rosu (ocupa coltul format de Calea Calarasilor cu str. Rosie), proprietatea familiei Caravia.

            Aceeasi conceptie planimetrica si spatiala caracterizeaza hanurile construite putin dupa jumatatea secolului, dar care primesc, dupa moda vremii, numele de HOTEL: St. Petersburg (la intersectia Bulevardului Cuza cu str. Mihai Eminescu), Marele Hotel Victoria (pe Calea Calarasilor colt cu str. Rosie, vis-a-vis de Hanul Rosu), Malcoci (pe str. Galati, colt cu str. Catolica). Hanurile erau amplasate pe principala strada comerciala, in apropierea pietelor, la barierele orasului pe traseul urmat de carutele cu marfuri spre port. O statistica din anul 1860 (cand orasul se intindea numai pana la str. Stefan eel Mare) mentioneaza 31 de hotelieri care gazduiau pasageri. Distributia lor in teritoriu era urmatoarea: 11 pe str. Bucuresti (Mihai Eminescu), 5 pe str. Glasisului (Bd. Independentei), 5 pe str. Raionului (Stefan cel Mare), 3 pe str. Silistrei (Calea Calarasilor), 3 pe str. Foburgului (Rahovei), 2 pe str. Bulevardului (Bd. AL. I. Cuza), 1 pe str. Portului (Imparatul Traian) 1 pe str. Danubiului.

Hanul Malcoci

In anul 1864, cele mai cautate localuri erau: Hanul lui Zosima, Hanul lui Gh.Papazovici, Hanul lui Ciacaru, Hanul Padulu, Hanul Rosu, Hanul lui Aron Zarafu, Hanul Unguresc, Hanul lui Bluster, Hanul lui Petre Boiangiul, Hanul lui Ilie Bochieru, Hanul lui Cosma Bercaru, Hanul lui Dumitru Cetula, Hanul lui Papazulu, Hanul Trandaburu, Hanul lui Barbu Dumitrescu;

Hotel Pesta, Hotel Ralli, Hotel Victoria, Hotel Petersburg, Hotel London, Hotel de Paris, Hotel d’Athene, Hotel Weibl, Hotel Galati, Hotel Roman, Hotel Romania, Hotel Berlin, Hotel Moscova, Hotel Europa, Hotel Orient

            Multe alte hanuri / hoteluri erau modeste case de locuit, adaptate conditiilor de inchiriere, fara pretentii de confort sau de siguranta. La strada aveau pravalie (carciuma, cafenea, bacanie), urmata de doua camere spre curtea in care se afla un sopron de scandura si un put cu doua galeti de fier (hanul lui Gheorghe Garoiu din coltul str. Rahovei cu 1 Decembrie 1918). Asemanator era proiectul hanului intocmit de arh.Dimitrie Poenaru pentru domeniul statului. Acesta era compus dintr-o camera pentru bacanie, una pentru carciuma si doua pentru calatori, o pivnita care putea cuprinde pana la 8 buti de vin si un grajd pentru 20 de vite, toate construite din caramida si acoperite cu olane.

            O alta statistica din anul 1897, intocmita la cererea Statului major general al armatei, menfioneaza 68 de hanuri la Braila.

            Pana la afirmarea lui ca program specific in arhitectura Brailei, hotelul aducea ca element de noutate in structura hanurilor Rally si Weibl, sala de teatru salonul de dans, dupa modelul “Casei Bossel” din Bucuresti. Din acest moment hotelul capata o functie culturala, contribuind la modelarea societatii brailene si la integrarea ei in circuitul cultural european.  

RELATED ARTICLES

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_imgspot_imgspot_imgspot_img
- Advertisement -spot_img

Most Popular

Comentarii recente