Secretele intunecate din muntii dacilor     

Tinutul cetatilor dacilor pastreaza o multime de secrete. Muntii au fost scormoniti in trecut, atat de germani, cat si de sovietici, iar Ceausescu ar fi evitat zona.
In 1980, regimul comunist a celebrat cu mare fast implinirea a „2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat si independent, sub conducerea lui Burebista”. 
Sarbatoarea l-a avut in prim-plan pe Nicolae Ceausescu, presedintele comunist care se dorea asociat ca imagine cu legendarul rege al getilor, din timpul domniei caruia dateaza si mai multe cetati antice din Romania.
In anul festiv, Ceausescu era asteptat sa viziteze cetatile dacice, iar un heliport urma sa fie amenajat, pentru aterizarea sa, in Sarmizegetusa Regia, printre vestigiile antice.  Cetatea din Muntii Orastiei se afla atunci in febra unui santier urias de restaurare, care avea sa ii schimbe infatisarea pentru urmatoarele decenii. In Sarmizegetusa Regia, restauratorii au intregit cu ciment soarele de andezit, au adaugat stalpii din lemn in marele sanctuar solar, au inlocuit blocurile din calcar degradate cu replici, au adus discuri si blocuri din beton in incinta sacra, pentru a-i schimba aspectul, au inaltat si protejat zidurile de aparare. Imaginile transformarii asezarii dacice in 1980 sunt surprinse in scenele de inceput ale filmului „Burebista”, lansat in toamna anului 1980.
In primavara aceluiasi an, la 20 de kilometri mai jos de Sarmizegetusa Regia, pe valea Gradistei, locul de la poalele cetatii dacice Costesti devenise un imens platou de filmare decorat dupa modelul unei asezari antice. Aici, sute de oameni participau la realizarea filmului istoric „Burebista”. Pe dealul Costestiului, autoritatile locale au defrisat padurea pentru a planta un sir de brazi argintii sub forma cifrei „2050”, dedicata omagierii lui Burebista, iar pe platoul de la poalele lui a fost construita o cetatuie de BCA, folosita ca scena de spectacole pentru serbarile dedicate „crearii primului stat centralizat si independent” de catre Burebista.
In ciuda pregatirilor si spre surprinderea localnicilor, Ceausescu nu a mai ajuns insa vreodata la cetatile dacice din Muntii Orastiei. Unii au pus decizia acestuia pe seama conditiilor meteo si a reliefului montan al Sarmizegetusei, care nu permiteau asigurarea conditiilor de aterizare pentru elicopter.
Altii au speculat ca Nicolae Ceausescu s-ar fi temut de faptul ca in zona au functionat exploatari de minerale cu continut radioactiv, in special de uraniu, care l-ar fi putut afecta.
Inca din anii ´40, sustin unii dintre localnici, oamenii au scotocit dupa minereul pretios in mai multe locuri din Muntii Orastiei, unele, cum este satul Gradistea de Munte, apropiate Sarmizegetusei Regia. Stiau de minereul de uraniu, se facusera cercetari si, dupa indelungi pertractari, geologii au ajuns la concluzia ca trebuie sa spuna ca nu este rentabila exploatarea. Primele cercetari privind prezenta uraniului in zona au fost facute de nemti, prin 1942-1943, acei nemti care l-au ajutat pe Constantin Daicoviciu sa faca sapaturile la Cetate. Mina pe care o incepusera se mai vede si acum, se numeste, cu umorul caracteristic romanilor, Gaura Neamtului, si se afla putin mai sus de sat, pe malul drept al apei.
In primii ani de comunism, cand exploatarea resurselor naturale ale Romaniei era controlata in mare parte de sovietici, goana dupa metalele rare a continuat in Muntii Orastiei.