Arheologii suedezi au descoperit o cladire din anul 1.100 i.Hr., de aproape 60 de metri lungime si care este bine conservata, in asezarea antica Tell Abu al-Kharaz („Colina Tatalui margaritarilor” in traducere), situata in Valea Iordanului, la aproximativ 4 km est de raul Iordan (Iordania). Noua cercetare condusa de profesorul Peter M. Fischer de la Universitatea din Gothenburg sustine teoria conform careia grupurile asa-zisilor „oameni ai marii” au emigrat catre Tell Abu al-Kharaz. Acest oras este situat in Valea Iordanului, in apropiere de granita Israelului cu Cisiordania. Cel mai probabil corespunde cu orasul biblic Iaves din Gilad, fondat in anul 3200 i.Hr.
„Oamenii marii” isi au originea in sudul sau estul Europei de Est, stabilindu-se ulterior in regiunea mediteraneana de est, de-a lungul vaii Iordanului. Altceva nu se stie prea multe despre acesti misteriosi „oameni ai marii”. Cine erau acesti oameni si de unde proveneau exact, nimeni nu stie sigur.
Nationalitatea acestora ramane inca un mister, deoarece singurele marturii care le avem despre activitatile lor sunt in principal din surse egiptene, care ii descriu doar in termeni de lupta (cum ar fi consemnarea de la Stela din Tanis, care scria ca „Au venit din mare, in nave de razboi si nimeni nu putea sa stea impotriva lor”
Unii oameni de mare erau invatati, folosind o scriere silabica denumita Cypro-minoica. Naratiuni biblice, precum si consemnarile vechilor egipteni ii descriu pe „oamenii marii” ca fiind luptatori maritimi foarte bine organizati, hartuind cu navele lor orasele de coasta si orasele din regiunea mediteraneana, aproximativ intre anii 1276 si 1178 i.Hr., concentrandu-si eforturile lor de lupta mai ales in zona Egiptului.
Descendentii „oamenii marilor” au fost filistenii care s-au stabilit in orasul Tell Abu al-Kharaz. Aici s-a gasit ceramica ce seamana foarte bine cu obiecte similare din Grecia si Cipru, in termeni de forma si decor; de asemenea, s-au descoperit si razboaie de tesut pentru productia de textile, care se pot gasi si in Europa centrala si de sud-est, cam in acelasi timp.
Prima excavare in zona a avut loc in 1989, iar cea mai recenta in toamna anului 2013. Cladirea descoperita recent a fost construit initial in doua niveluri, cel de jos fiind inca in picioare, avand pereti de 2,5 metri inaltime. Sapaturile arheologice de 24 de ani din zona au scos la iveala structuri de piatra bine conservate, cum ar fi cladiri, ziduri de aparare si mii de artefacte, produse la nivel local sau importate din sud-estul Europei.
