A afla de ce s-a prabusit Uniunea Sovietica (fostul URSS) la inceputul anilor 1990 reprezinta o adevarata provocare. De ce o superputere, cum era URSS, ce se lupta de la egal la egal cu SUA in timpul „razboiului rece” a pierdut fara drept de apel aceasta competitie? Cei mai indoctrinati si mai superficiali vor raspunde ca e vorba de superioritatea ideologiei capitaliste versus comuniste, ceea ce e total fals, pentru ca raspunsul consta in economie si nu in ideologii politice.
URSS, de la momentul creatiei sale (1922) si pana la inceputul celui de-al doilea razboi mondial nu era un imperiu extrem de puternic. Si, desi, dupa cel de-al doilea razboi mondial, Uniunea Sovietica a devenit competitorul egal al Statelor Unite, din punct de vedere economic, militar si tehnologic, totusi, paradoxal, tot de atunci a inceput, concomitent, si decaderea sa treptata.
Sovieticii, desi si-au pierdut jumatate din industrie in 1941, in primele luni dupa invazia germana, totusi ei si-au mutat productia in Siberia, acolo unde au reusit sa produca arme mai bune decat cele ale germanilor, reusind astfel sa obtina victoria finala in cel de-al doilea razboi mondial. Insa, acest lucru ar putea fi si cauza principala pentru decaderea URSS. Liderii sovietici au fost orbiti de miracolul succesului si au intrat intr-o istovitoare si costisitoare cursa a inarmarii.
Teoretic, chiar Karl Marx a spus-o: in capitalism, razboiul este exemplul suprem de activitate economica neproductiva…este ca si cum ai arunca niste bani in apa. Tot Marx a separat munca productiva a muncitorilor care lucreaza in agricultura, industria textila, minerit, industria de masini etc. de munca neproductiva a unor clase sociale, ca functionarii, preotii, soldatii, avocatii etc – toti acestia neavand alta ocupatie decat sa consume munca altora. Astfel, cursa inarmarilor – cheltuielile unei tari pe tehnologii militare avansate – are o natura contraproductiva si cauzeaza o depresie economica. Acest lucru va afecta si cercetarea stiintifica, caci cei mai buni oameni de stiinta, ingineri, precum si cele mai performante tehnologii vor fi alocate sectorului militar.
Nu-i de mirare ca aceasta a dus la o intarziere tehnologica a URSS cu restul lumii. Computerele, echipamentele audio-video si echipamentele automatizate „made in URSS” nu puteau niciodata concura cu cele produse in Occident; in plus, ele erau si total insuficiente fata de cererea de pe piata.
Lloyd Dumas in cartea sa din 1986 „Economia supraincalzita” arata ca atat SUA, cat si URSS au fost devastate economic de efectele contraproductive ale cheltuielilor militare. Totusi, nu economia americana s-a prabusit prima dupa 1989, ci cea sovietica. Si asta intrucat SUA s-a integrat cu piata capitalista globala si s-a lasat „inundata” de bunuri din import, astfel incat n-au aparut probleme in cererea de bunuri de consum. Dumas a mai remarcat ca, desi SUA isi cheltuie circa 7% din PIB-ul sau pe cursa inarmarilor, totusi aceasta tara nu era la fel de istovita financiar ca URSS.
