3.5 C
Brăila
vineri, decembrie 2, 2022
AcasăEditorialCALTUNA, BRAILEANCA care i-a sucit mintile lui Stefan Cel Mare si cu...

CALTUNA, BRAILEANCA care i-a sucit mintile lui Stefan Cel Mare si cu care ar fi avut un baiat

Stefan cel Mare si Sfant a fost domnul Moldovei intre anii 1457 si 1504. A fost fiul lui Bogdan al II-lea, domnind timp de 47 de ani, cea mai lunga domnie din epoca medievala din Tarile Romane.

Stefan cel Mare este considerat o personalitate marcanta a istoriei Romaniei, inzestrata cu mari calitati de om de stat, diplomat si conducator militar. Aceste calitati i-au permis sa treaca cu bine peste momentele de criza majora.

Iata cum il descria Grigore Ureche pe Stefan cel Mare in cronica sa: „Fost-au acest Stefan, om nu mare la statu, manios, si degraba a varsa sange nevinovat: de multe ori, la ospete omoraia fara giudet. Amintrelea era om intreg la fire, nelenesu si lucrul sau stia a-l acoperi si unde nu gandeai, acolo il aflai. La lucruri de razboaie mester, unde era nevoie, insusi se varaia ca vazandu-l ai sai sa nu indarapteze si pentru aceia raru razboiu de nu-l biruia si unde-l biruiau altii nu pierdea nadejdea ca stiindu-se cazut gios se ridica deasupra biruitorilor”.

Domnitorul Moldovei a fost considerat si un mare crai. Nu a fost usa de biserica si ii sticleau ochii după focoasele moldovence. De-alungul vietii sale a avut parte de mai multe iubiri, unele legalizate, altele nu. Din cele trei casatorii, domnul a avut cel putin opt copii, dintre care trei fete.

Stefan cel Mare si brailenca CALTUNA

Cu Maria Voichita pare sa fi avut o relatie speciala, ea fiind una din cele doua fiice a lui Radu cel Frumos, domnitorul Munteniei. Se presupune ca Stefan cel Mare a fost cucerit de frumusetea muntencei si i-a fost concubina de pe cand era casatorit cu Maria de Mangop.

Domnitorul a asteptat pana in anul 1480 pentru a se cununa cu ea, cand a atins varsta maturitatii. Au ramas impreuna vreme de aproape 25 de ani. A avut patru copii cu Maria: Bogdan al III-lea (succesorul tronului), Bogdan Vlad, Ana si Maria Chiajna.

Caltuna din Braila este una din cele doua ibovnice ale lui Stefan cel Mare despre care sunt dovezi istorice. Se spune ca era o femeie casatorita si de moravuri usoare. Legatura dintre cei doi pare sa fi fost una intamplatoare, femeia fiind casatorita. Impreuna ar fi avut un fiu, Mircea.

Doua ravase scrise/dictate in secolul XV – unul de domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare, celalalt de boierii braileni -, adunate de Ioan Bogdan (lingvist, filolog, istoric, creator al filologiei slavo-romane) intr-un album paleografic moldovenesc (1926), aduc la cunostinta legatura dintre Stefan cel Mare si Sfant si brailenca Caltuna.

In jurul anului 1480, Stefan cel Mare emite, din Targul de Jos, Romanul de astazi, un pitac in trei exemplare, adresat oficialitatilor din jurul Ramnicului Sarat, Buzaului si Brailei. Domnitorul Moldovei le pune in vedere acestora ca il va sprijini sa ia tronul Tarii Romanesti pe un anume Mircea, pe care-l numeste „fiul meu”. Aprigul Stefan ii avertizeaza cu acest prilej pe boierii mici si mari din aceasta zona de granita a celor doua principate romane sa nu se opuna cu arme acestui demers.

Concret, voievodul moldovean intentiona sa urce in scaunul de la Targoviste un domnitor supus vointei sale, care sa se alinieze, mai exact, politicii anti-otomane.

Dar iata continutul scrisorii trimise de Stefan cel Mare.

Io Stefan voevod, cu mila lui Dumne – zeu domna toata Tara Moldovlahiei. Scrie domnia mea tuturor boierilor, si celor mari si celor mici , si tuturor judetilor si tuturor judecatori lor, si tutur or supusi lor, de la mic pana la mare, din tot tinutul Brailei. Si dupa aceea, asa sa va fie in stire: ca am luat domnia mea pe langa mine pe fiul domniei mele Mircea voevod si n-am sa-l las de langa mine, ci voi starui pentru binele lui ca si pentru al meu, eu insumi cu capul meu si cu boierii mei si cu toata tara mea, ca sa-si dobandeasca bastina sa, Tara Romaneasca, caci ii e ste bastina dr eapta cum si Dumnezeu stie si v oi inca stiti . Drept aceea va graiesc voua: in ceasul in care veti vedea aceasta scrisoare a domniei mele , apoi voi in acelasi ceas intoarceti-va iarasi la locurile voastre, care pe unde ati fost si pe unde ati sezut mai nainte , cu tot avutul vostru, cat va avea fiecare, si va pastrati avutul, si arati pe unde ati mai arat si mai nainte, fara nicio frica, grija sau temere. Fiindca asa sa stiti: ca nu ne gandim sa va facem voua niciun rau si nicio paguba, ci hraniti-va si traiti in pace! Si asijderea cui va fi voia sa vina, sa vina la domnia mea si la fiul domniei mele Mircea voevod, iar domnia mea si fiul domniei mele Mircea voevod il vom milui pe acela si-l vom hrani, si-l vom cinsti. Si intru aceasta este credinta domniei mele si credinta boierilor domniei mele, mari si mici

A ramas vestita corespondenta lui Stefan cel Mare cu boierii braileni, din 1481, in care este amintita o anume Caltuna, pe al carei fiu, Mircea, pretendent la tronul muntean, Stefan il numea „feciorul Domniei Mele”.

De la toti boierii braileni si de la toti cnezii si de la toti Romanii iti scriem tie, Stefan Voievod, Domn moldovenesc. Este in tine omenie, ai tu minte, ai tu creieri, de-ti strici cerneala si hartia pentru un copil de femeie stricata, fiul Caltunei, si zici ca-ti este fiu? De-ti este fiu si vrei sa-i faci bine, ci tu oranduieste sa fie dupa moartea ta Domn in locul tau, si pe ma-sa iea-o si o tine, sa-ti fie Doamna, cum au tinut-o in tara noastra toti pescarii braileni; ci tu tineti-o sa-ti fie Doamna. Si invata-ti tu tara ta cum sa te slujeasca, iar pe noi sa ne lasi in pace, ca, de-ti cauti dusman, il si gasesti! Si asa sa stii: avem Domn mare si bun si avem pace din toate laturile; sa stii ca toti pe capete vom veni asupra ta si vom sta „pe langa Domnul nostru Basarab Voievod, pana ce va vom pierde capetele”.

Boierii Braileni erau suparati pe Stefan cel Mare din cauza faptului ca, cu 10 ani inainte, acesta le daduse foc la aseza. Mai exact, pe 27 februarie 1470 : Stefan cel Mare ataca si incendiaza orasul Braila, manios ca mai marii din targul Brailei se implicasera intr-un complot menit sa-i rastoarne domnia, Stefan cel Mare, dupa ce destrama acest complot, ataca prin surprindere, iarna, asezarea de la Dunare. O trece prin foc si sabie, o jefuieste.

Braila isi revine insa repede, iar zece ani mai tarziu se implica din nou in planurile voievodului de la Suceava. Stefan nu reuseste sa-l impuna pe tronul Tarii Romanesti pe Mircea, asa cum cere in scrisoarea adresata boierimii brailene, dar il va urca, doi mai tarziu, pe acelasi scaun, pe Vlad Calugarul. Tot in speranta ca acesta ii va urma ordinele in politica externa. In van! Pentru a-si pastra tronul capatat astfel, Vlad Calugarul se intelege cu turcii si-l dezamageste pe Stefan, binefacatorul sau.

Braila – targ infloritor dar lipsit de aparare

In epoca lui Stefan cel Mare, desi de o mare importanta stragegica si economica, Braila nu era o cetate fortificata ci doar un targ foarte usor de atacat si cucerit. Abia cateva decenii mai tarziu, in secolul XVI, dupa ce este luata in stapanire de turci, beneficiaza de fortificatii menite sa respinga in principal atacurile domnitorilor romani, care au incercat de mai multe ori sa o elibereze de sub dominatia otomana. In ciuda acestor eforturi, Braila a revenit la patria mama abia dupa cateva sute de ani, la inceputul secolului XIX”, precizeaza profesorul de istorie brailean Ionel Alexandru.

RELATED ARTICLES

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -spot_img

Most Popular

Comentarii recente